Nemo: Fire everything!
Asediata de recesie, industria de filme a Hollywood-ului a pregatit un program incarcat pentru luna mai, in asa fel incat sa scoata cat mai multi oameni din casa si sa ii faca sa cotizeze cu cel putin 10 dolari (atat este pretul unui bilet de film). Unul din filmele acestei luni (toate sunt din categoria pop-cult) este noul si stralucitorul Startrek. Orice film din acest franchise face bani, datorita numarului foarte mare de trekkies. Dar acest Startrek este in asa fel facut incat sa fie vizionat de oricine intre 60 si 15 ani, trekkie sau nu.
Daca ar fi sa descriu acest film intr-un singur cuvant, acesta ar fi reboot.
J.J. Abrams (regizorul acestui Startrek) a aruncat aproape orice din vechile filme si seriale si a lasat doar o linie de povestire pentru a face legatura cu serialul original din anii ‘60.
In primul rand, nu mai avem doar machete din carton si plastic, ci navele sunt aratate in toata splendoarea lor, bataliile spatiale sunt realiste, iar trecerea la viteza supraluminica este acceptabila. Abrams si echipa lui a lucrat, deasemenea, la detalii, poate influentat de BSG. Enterprise este acum o nava care intr-adevar are un echipaj de aproape 1000 de oameni, ce pot fi vazuti lucrand frenetic la console si alergand pe coridoare suficient de lungi. La fel, nava romulanilor rebeli (acestia nu mai seamana cu vulcanii, ci mai mult cu niste punkeri cu multe tatuaje maori), condusa de un Nemo foarte bine jucat de Eric Bana, este impresionanta.
Aproape toata seriozitatea si “sfatosenia” Startrekului clasic, explicabile dealtfel prin mesajele propagandistice ale razboiului rece, sunt inlocuite de mistouri la adresa episoadelor vechi cat si ale altor filme (Star wars). Dar acestea nu degenereaza in parodie, ci exista in continuare o atitudine reverenta fata de “batrani”, exemplificata prin aparitia batranului Spock, dar si prin mentinerea mini-urilor rosii si cizmelor negre pentru personalul feminin al Starfleet (nu sunt serios, desigur). Serioase sunt insa dialogurile dintre Kirk si Spock, duelul personalitatilor lor complementare. Relevanta mi se pare si noua abordare a relatiilor dintre membrii echipajului: spre deosebire de filmele clasice, unde acestia sunt modele, iar relatiile dintre ei asisderea, acum sentimentele sunt lasate mai mult sa se dezvolte si sa fie exprimate.
Povestea filmului este in filonul Startrek, deci nu voi insista asupra ei – oricum fiecare din noi va vedea acest film cel putin o data.
Drept nota personala, filmul acesta a fost ca o gura de aer proaspat. O data, pentru seria in sine, care primeste o noua linie de povestire.
Dar mai ales pentru acel “Space, the final frontier!“. Intr-o perioada de lupte pe “orizontala”, de recul vizionar, de desertificare la propriu si la figurat, de razboaie interminabile si fara sens, Startrek al anului 2009 nu renunta la acel optimism al anilor ‘70 in specia umana si destinul sau. Ceea ce il face si mai interesant de vazut.
17 May 2009 at 07:42 |
Nu uita Beastie Boys si Sherlock Holmes
18 May 2009 at 03:22 |
…şiiiiii, m-am lămurit, în sfârşit, de unde îl ştiam eu pe tatăl lui Spock – păi din Citadela, de unde. Ben Cross.
18 May 2009 at 04:36 |
prima nu am inteles unde bati; a doua, mda, a jucat meh, oricum nu i-a dat multe de facut. se invartea si el pe acolo cu urechile alea.
18 May 2009 at 07:52 |
da, da’ mă obseda că îl ştiu de undeva.
Prima e aşa, Kirk când era puşti şi călărea maşina aia asculta Beastie Boys – Sabotage (era la modă când eram io prin facultate). Potrivită tare, ce-i drept.
Sherlock Holmes, cu Spock care zice la un moment dat fraza aia celebră că dacă elimini explicaţiile imposibile, rămân alea indiferent cât de improbabile – sau aşa ceva.
18 May 2009 at 07:54 |
aşa, da, din “The sign of the four”:“How often have I said to you that when you have eliminated the impossible, whatever remains, however improbable, must be the truth?”
18 May 2009 at 08:27 |
fraza aia e de fapt briciul lui Occam rephrased. mult mai veche decat Sherlock Holmes. Holmes (Conan Doyle) o face sub forma sceptic-detectivista. si il aplica la sfarsit si nu la inceput, dupa ce are toate “dovezile” si a facut inferentele necesare.
da, Spock repeta destul de des chestia asta in serialul original, daca nu ma insel.
nu stiam melodia.