tuned to a dead channel

William Gibson, un autor de short stories a primit în 1983 un contract pentru primul său roman. Deadline peste un an, urma să fie publicat într-o antologie impreună cu alte romane de debut. Gibson a intrat în panică, mai ales când a vazut ca Blade Runner foloseşte aceeaşi imagine sumbră asupra viitorului tehnologizat ca manuscrisul lui. A rescris prima parte a romanului de vreo 12 ori, a şlefuit cele mai mici detalii şi a făcut tot posibilul să ţină cititorul în priză. Frica de eşec l-a determinat să investească multă muncă şi creativitate, fapt ce nu numai că a compensat lipsa de experienţă ci a ridicat rezultatul final mult peste orice aşteptări. Lumea din Neuromancer inspiră mare parte din imaginarul actual despre realitate virtuală, cyberpunk, matrix, firewall-uri (pe nedrept deoarece nu există gradual degradation ca în ICE), inteligenţă artificială şi bio-porturi pentru conectarea la reţea. Pe unele le-a inventat, pe altele le-a adus în mainstream când a luat cele mai importante premii din domeniu. Cartea e o bună introducere în universul lui Gibson şi se citeşte pe nerăsuflate. Sper că şi restul cărţilor din Sprawl trilogy au nerv, personaje fascinante şi subiecte pe măsură.

Advertisement