The Discovery e genul de film care apucă să pună bazele unui univers interesant dar nu știe ce să facă cu el.
Un om de știință dovedește că “undele cerebrale” se duc la plimbare după moarte. Undeva, nu se știe unde, morții continuă să existe. Consecința numărul unu: crește mult rata sinuciderilor, printr-un proces neconvingător (toată lumea se grăbește să ajungă undeva despre care nu se știe nimic). Consecința numărul doi: cercetătorul Robert Redford continuă să meșterească mașinării în speranța de a vedea ce face exact sufletul în nemurirea lui.
De aici scenariștii au luat-o razna. Viața fără de moarte e de fapt retrăirea propriei vieți cu modificarea momentelor regretate. Cum exact? Nu se știe. Poate în universuri paralele – câte unul de căciulă și de ciclu de reîncarnare. Poate într-o simulare solipsistică unde doar un individ e cu liber arbitru și restul sunt boți. Poate într-un fel de purgatoriu în care fiecare suflet neliniștit își reimaginează propria viață până când e mulțumit și poate să se ducă mai departe să pască fericit pe câmpiile elizee.
Nu știm pentru că nu știu nici ei, scenariștii. În afară de detaliul ăsta, filmul e interesant și actorii sunt buni. Merită văzut, dar atenție la cei ce scriu articole pline de spoilere fără avertismente prealabile.
the Blog collective 